vineri, 28 mai 2010

Nu inteleg oamenii...

As vrea sa vorbesc despre oameni. Despre oamenii din jurul meu, despre ce iubesc oamenii ce-mi sunt zilnic alaturi, despre pasiunile si lucrurile la care aspira si viseaza. Toti cei ce ma inconjoara sunt fericiti aparent, cel putin asa ii vad eu, habar n-am insa cat este adevarat. Vad zambete false, aud cuvinte vulgare, vad oameni perversi, vad o lume care nu-i a mea, o lume pe care eu n-o iubesc.
Ma intreb zilnic "de ce esti atat de fals", "de ce iti place sa pari altfel fata de cum esti", "de ce lasi impresia ca ai o viata minunata", "de ce razi de altii cand nici tu nu esti mai presus de ei", de ce faci lucrurile astea?
Insa, nimeni nu-mi raspunde. As vrea sa aud, sunt fals pentru ca asa am fost toata viata si nu stiu sa fiu eu insumi. Sau, imi place sa arat ca altii, mi se par mult mai interesanti decat persoana mea. Sau, duc o viata mediocra, nu sunt fericita, nu am pe nimeni alaturi caruia sa ma plang, asa ca tin in mine si las impresia ca viata mea e la superlativ, sau rad de altii pentru ca nu stiu sa fac altceva, sau rad de altii pentru ca si altii au ras la randul lor de mine. As vrea sa aud orice, o scuza macar, nu sa vad atata falsitate. Mi se pare groaznic. Sunt o neinteleasa intr-o lume pe care n-o inteleg.