luni, 14 aprilie 2008

miercuri, 2 aprilie 2008

One moment in life...

"Gandul meu e si acum undeva..."acolo".
Sunt convinsa ca nu poti intelege ceea simt eu pentru ca nu esti langa mine in fiecare zi, dar stiu ca intelegi ceea ce spun pentru ca ne asemanam in multe privinte asa cum bine stii, si desi esti in gandul meu aproape mereu nu-ti pot transmite toate trairile acestea ale mele.
M-am visat de cele mai multe ori alaturi de tine facand atatea lucruri impreuna, am visat ca tu esti cel pe care-l vreau, as fi vrut sa-ti dau motive sa ma iubesti, sa-ti dau motive sa ma inveseleti, sa radem impreuna, sa-ti fiu alaturi in momente grele, as fii vrut sa fii mandru ca eu "sunt", as fi vrut ca eu sa fiu motivul pt care tu sa zambesti in fiecare dimineata...mi-am imaginat multe lucruri, insa nici timpul si nici imaginatia nu-mi permit luxul de a ti le descrie...."
Cuvinte pe care nu toti le inteleg ...

Idei disperate!

... Imi vine sa plang si simt ca tremur precum o frunza ce sta sa cada. Mi-e atat de frig si nimeni nu poate simti. Mi-e atat de frica dar nu stiu de ce. Mi-e atat de teama de tine !!!!!
Pleaca si lasa-ma, da-mi inapoi viata ce mi-ai furat-o demult, lasa-mi speranta vie sa pot simti, alunga-mi durerea sa pot ierta, ignora-ma sa pot uita! ...
Mimoza daca citesti, doar tu o sa intelegi ce am vrut sa scriu. O parte dintr-un scenariu mai bun decat cel de la piesa "O statie..."

Mimoza mea....Alexandra!


Ea este Alexandra! Cea de care multe persoane au auzit dar n-au reusit inca sa o cunoasca. Nu vreau sa ma apuc s-o laud si sa enumar niste calitati ale sale, ea stie cat de mult inseamna pentru mine. Este sufletul meu pereche, este prietena pe care am asteptat-o atata timp, este fiinta care imi intelege toate problemele si este persoana pentru care as face orice.

Iti multumesc ca existi si ca esti doar a mea...
PRIETENUTA MEA UNICA SI DEVOTATA!

marți, 1 aprilie 2008

Mi-e dor ...

Mi-e dor de atatea lucruri si atatea persoane... Mi-e dor sa beau cafeaua dimineata pe terasa fara sa fiu grabita sa ajung la birou, mi-e dor sa stau la povesti cu Alexandra....fara sa ne gandim la grijile noastre, mi-e dor sa privesc cerul fara sa ma gandesc la ceva anume...mi-e dor sa stau la povesti cu Bogdan contempland despre viata, mi-e dor sa fug la Brasov fara sa ma gandesc la prostii, mi-e dor sa rad cu Marian de orice banalitate...Mi-e asa dor sa fiu vesela!
Unde ne indreapta viata asta grabita si ce vrea de la noi? Sunt scarbita de atata mizerie si atatia oameni nepasatori....mi-e dor sa vad oameni fericiti radiind de bucurie....Mi-e dor...