N-am scris de foarte multa vreme si recunosc ca mi-a fost dor si mi se face de multe ori dor sa scriu, insa timpul se pare ca nu-mi mai permite, dar o sa treaca toata nebunia asta la un moment dat.
Astazi zambesc, iar, larg si vesel. Un zambet din acela tampit pe care il ai continuu pe fata chiar daca stii ca n-ai toate motivele din lume pentru care sa zambesti, si anume: nu am multe din lucrurile pe care mi le-as dori, nu am langa mine persoane pe care le iubesc, nu am suficienta forta sa fac lucruri pe care la gandesc, nu le pot multumi indeajuns parintilor mei pentru tot ce-au facut pentru mine, nu sunt in stare sa-i fac sotului meu in fiecare zi o bucurie sau macar sa zambesc in fiecare zi asa cum isi doreste el, dar cu toate acestea, astazi sunt fericita, chiar daca este marti.
E o zi din aia in care te trezesti si primul lucru pe care il faci este sa zambesti multumita, de visul pe care l-ai avut sau pentru ca-l vezi pe iubu langa tine cu o fata haioasa care se pisiceste ca vrea sa mai stea in pat si iti zice ca esti cea mai superba si minunata fiinta si te ciupeste si te trage de nas si de urechi, precum copiii de gradinita.... si uite asa incepe o zi minunata, cel putin pentru mine.
Astazi m-a adus la birou el. Mereu ma intrebam cum o fii sa te aduca sotul la munca si azi am aflat:) Nu pentru ca nu ar fi vrut sa ma aduca pana acum, ci din simplul motiv ca el pleaca mult mai devreme decat mine la munca. E frumos sa stai si-n dreapta dimineata la prima ora si sa nu te enervezi tu cu toti cretinii din trafic, da e frumos, ma declar incantata de ideea de a ma aduce la biroul sotul meu. Si desi am ajuns repede, ne-am hlizit in masina si am ras de toti ciudatii de pe strada care ne inconjoara. Am luat croissante si lapte sa mancam, am luat si pentru colegii mei de masa:), le-am facut si lor dimineata mai frumoasa pentru ca si eu sunt fericita si mi se pare normal sa-i fericesc si pe altii.
Hmm, da, da se vede ca nu prea imi sta gandul la munca, nu? Mi-e dor de vacanta. In anii precedenti la timpul acesta, eram intoarsa din concediu si aveam un tonus mult mai bun, dar nu mai bun ca astazi, astazi zambesc v-am spus....
Astazi zambesc, iar, larg si vesel. Un zambet din acela tampit pe care il ai continuu pe fata chiar daca stii ca n-ai toate motivele din lume pentru care sa zambesti, si anume: nu am multe din lucrurile pe care mi le-as dori, nu am langa mine persoane pe care le iubesc, nu am suficienta forta sa fac lucruri pe care la gandesc, nu le pot multumi indeajuns parintilor mei pentru tot ce-au facut pentru mine, nu sunt in stare sa-i fac sotului meu in fiecare zi o bucurie sau macar sa zambesc in fiecare zi asa cum isi doreste el, dar cu toate acestea, astazi sunt fericita, chiar daca este marti.
E o zi din aia in care te trezesti si primul lucru pe care il faci este sa zambesti multumita, de visul pe care l-ai avut sau pentru ca-l vezi pe iubu langa tine cu o fata haioasa care se pisiceste ca vrea sa mai stea in pat si iti zice ca esti cea mai superba si minunata fiinta si te ciupeste si te trage de nas si de urechi, precum copiii de gradinita.... si uite asa incepe o zi minunata, cel putin pentru mine.
Astazi m-a adus la birou el. Mereu ma intrebam cum o fii sa te aduca sotul la munca si azi am aflat:) Nu pentru ca nu ar fi vrut sa ma aduca pana acum, ci din simplul motiv ca el pleaca mult mai devreme decat mine la munca. E frumos sa stai si-n dreapta dimineata la prima ora si sa nu te enervezi tu cu toti cretinii din trafic, da e frumos, ma declar incantata de ideea de a ma aduce la biroul sotul meu. Si desi am ajuns repede, ne-am hlizit in masina si am ras de toti ciudatii de pe strada care ne inconjoara. Am luat croissante si lapte sa mancam, am luat si pentru colegii mei de masa:), le-am facut si lor dimineata mai frumoasa pentru ca si eu sunt fericita si mi se pare normal sa-i fericesc si pe altii.
Hmm, da, da se vede ca nu prea imi sta gandul la munca, nu? Mi-e dor de vacanta. In anii precedenti la timpul acesta, eram intoarsa din concediu si aveam un tonus mult mai bun, dar nu mai bun ca astazi, astazi zambesc v-am spus....
